Primavara in vie si crama
Lucrarile din plantatia de vita de vie si din crama
O data cu instalarea deplina a primaverii in podgorii, principalele lucrari care se executa in vie sunt cele legate de infiintarea noilor plantatii.
Pe terenurile alese pentru infiintarea unei plantatii de vii se fac ultimele lucrari pregatitoare plantarii: nivelarea si pichetarea terenului (stabilirea locului fiecarei vite si marcarea acestuia printr- un pichet sau tutore), ca si procurarea din timp a vitelor necesare plantarii, care pana in momentul folosirii se stratifica provizoriu in nisip, in locuri adapostite, ca magazii, hambare, pivnite etc..
Plantarea vitei de vie incepe atunci cand temperatura solului la adancimea de 40 - 50 cm trece de 10°C, in gropi facute cu putin timp inainte de plantare, pe directia randului, de aceeasi parte a pichetului, al 3 - 5 cm de acesta, sapate cu cazmaua, de 50 cm adancime si 35 - 40 cm latime.
Inainte de a fi plantata, fiecare vita este supusa unui control riguros. Se apreciaza in special zona punctului de altoire, fiind plantate numai cele cu sudura perfecta, iar cele cu defecte de sudura sunt indepartate de la plantare.
Vitele acceptate pentru plantare se fasoneaza (de regula, cordita se scurteaza la 3 - 4 ochi si radacinile la 8 - 10 cm) si se mocirlesc intr-un amestec in part i egale de balega de vaca si pamant, adaugandu-se apa pana la obtinerea unui terci gros ca smantana.
Proaspat mocirlite, vitele se asaza in groapa in pozitie verticala, in dreptul pichetului. Peste radacinile, bine rasfirate, se trage pamant reavan, maruntit, si se taseaza cu piciorul, apoi se adauga la fiecare groapa cca 3 kg de mranita si se toarna 10 l apa.
Dupa infiltrarea apei, groapa se completeaza cu pamant fara sa se mai taseze. In jurul corditei se face un mic musuroi din pamant bine maruntit si reavan.
In unele situatii, pentru a se evita copcitul, inainte de plantare, vitele pot fi parafinate, pana sub punctul de altoire iar dupa plantare corditele nu se mai musuroiesc.
- La vita de vie care plantata in toamna se "sparge" crusta de pe musuroi pentru a usura iesirea lastarilor.
- Tot acum se planteaza, in golurile rezultate in urma pieirii butucilor din diferite motive, vite altoite sau butasi inradacinati, din acelasi soi, ramasi la infiintarea plantatiei.
Tehnica de plantare este asemanatoare cu cea folosita la infiintarea viei.
- In viile pe rod (peste 15 ani) golurile se completeaza prin marcotaj semiadanc sau adanc, la 30 - 40 cm.
Desprinderea marcotei de butucul mama (de la care s-a tras marcota) la butucii nealtoiti se poate face treptat in decurs de 2 - 3 ani.
Se incheie, de urgenta, lucrarile intarziate din diferite motive, cum sunt: taierea in uscat, copcitul, dirijarea (legarea) coardelor, strangerea si scoaterea, de pe intervale, a coardelor cazute la taiere.
- Inainte de pornirea vitei de vie in vegetatie, dar dupa cercuit (dirijarea coardelor), se pot face tratamente (stropiri) de "iarna" cu zeama bordeleza 3% pentru combaterea unor boli (cancer bacterian, antracnoza, patarea necrotica) si a unor daunatori care ierneaza pe scoarta, cu zeama sulfocalcica 20% sau polisulfura de bariu 6%.
Atentie! Stropirile la vita de vie se executa numai daca temperatura aerului este peste 0°C.
- Dupa terminarea tuturor lucrarilor specifice primaverii se executa aratura adanca la 18 - 24 cm pe intervalele dintre randuri si sapa mare pe rand, intre butuci. Cu ocazia araturii adanci, se pot face (o data la 4 ani) fertilizari cu gunoi de grajd (cca 30 t/ha) sau cu ingra saminte chimice azotoase (75 - 150 kg/ha s.a.).
Activitatile din crama legate de pastrarea vinurilor
In crama se urmareste, cu atentie, evolutia vinurilor noi (tinere), mai ales a celor obtinute din struguri atacati de mucegai.
La vinurile tinere, mai ales la cele preparate in gospodarie, pot aparea floarea vinului si otetirea. Aceste boli sunt favorizate de prezenta aerului in exces in vasele in care se pastreaza vinul, ca urmare a neefectuarii la timp a plinului la vinurile pastrate, in special, in vase de lemn.
Se imbolnavesc vinurile cu o tarie alcoolica scazuta, sub cea normala. Pastrarea vinurilor in localuri (incaperi), in care temperatura se ridica peste 10 - 12°C, accelereaza aparitia acestor boli, ca si lipsa de igiena si folosirea unor doze insuficiente de SO2.
Pentru a evita imbolnavirea vinurilor, in localurile de pastrare trebuie sa se ment ina o curatenie perfecta, sa se execute la timp pritocul si sa se urmareasca umplerea periodica a golurilor din vase.
In aceasta perioada se incheie distilarea tescovinei si a drojdiei, rezultate din procesul de obtinere a vinurilor.
Conf. Dr. ing. Magdalena GEORGESCU
Cititi si articolele:
Cand si cum se face pritocirea vinurilor
http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=209
Recoltarea strugurilor de masa
www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=95
Prepararea vinului pelin
http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1388
O data cu instalarea deplina a primaverii in podgorii, principalele lucrari care se executa in vie sunt cele legate de infiintarea noilor plantatii.
Pe terenurile alese pentru infiintarea unei plantatii de vii se fac ultimele lucrari pregatitoare plantarii: nivelarea si pichetarea terenului (stabilirea locului fiecarei vite si marcarea acestuia printr- un pichet sau tutore), ca si procurarea din timp a vitelor necesare plantarii, care pana in momentul folosirii se stratifica provizoriu in nisip, in locuri adapostite, ca magazii, hambare, pivnite etc..
Plantarea vitei de vie incepe atunci cand temperatura solului la adancimea de 40 - 50 cm trece de 10°C, in gropi facute cu putin timp inainte de plantare, pe directia randului, de aceeasi parte a pichetului, al 3 - 5 cm de acesta, sapate cu cazmaua, de 50 cm adancime si 35 - 40 cm latime.
Inainte de a fi plantata, fiecare vita este supusa unui control riguros. Se apreciaza in special zona punctului de altoire, fiind plantate numai cele cu sudura perfecta, iar cele cu defecte de sudura sunt indepartate de la plantare.
Vitele acceptate pentru plantare se fasoneaza (de regula, cordita se scurteaza la 3 - 4 ochi si radacinile la 8 - 10 cm) si se mocirlesc intr-un amestec in part i egale de balega de vaca si pamant, adaugandu-se apa pana la obtinerea unui terci gros ca smantana.
Proaspat mocirlite, vitele se asaza in groapa in pozitie verticala, in dreptul pichetului. Peste radacinile, bine rasfirate, se trage pamant reavan, maruntit, si se taseaza cu piciorul, apoi se adauga la fiecare groapa cca 3 kg de mranita si se toarna 10 l apa.
Dupa infiltrarea apei, groapa se completeaza cu pamant fara sa se mai taseze. In jurul corditei se face un mic musuroi din pamant bine maruntit si reavan.
In unele situatii, pentru a se evita copcitul, inainte de plantare, vitele pot fi parafinate, pana sub punctul de altoire iar dupa plantare corditele nu se mai musuroiesc.
- La vita de vie care plantata in toamna se "sparge" crusta de pe musuroi pentru a usura iesirea lastarilor.
- Tot acum se planteaza, in golurile rezultate in urma pieirii butucilor din diferite motive, vite altoite sau butasi inradacinati, din acelasi soi, ramasi la infiintarea plantatiei.
Tehnica de plantare este asemanatoare cu cea folosita la infiintarea viei.
- In viile pe rod (peste 15 ani) golurile se completeaza prin marcotaj semiadanc sau adanc, la 30 - 40 cm.
Desprinderea marcotei de butucul mama (de la care s-a tras marcota) la butucii nealtoiti se poate face treptat in decurs de 2 - 3 ani.
Se incheie, de urgenta, lucrarile intarziate din diferite motive, cum sunt: taierea in uscat, copcitul, dirijarea (legarea) coardelor, strangerea si scoaterea, de pe intervale, a coardelor cazute la taiere.
- Inainte de pornirea vitei de vie in vegetatie, dar dupa cercuit (dirijarea coardelor), se pot face tratamente (stropiri) de "iarna" cu zeama bordeleza 3% pentru combaterea unor boli (cancer bacterian, antracnoza, patarea necrotica) si a unor daunatori care ierneaza pe scoarta, cu zeama sulfocalcica 20% sau polisulfura de bariu 6%.
Atentie! Stropirile la vita de vie se executa numai daca temperatura aerului este peste 0°C.
- Dupa terminarea tuturor lucrarilor specifice primaverii se executa aratura adanca la 18 - 24 cm pe intervalele dintre randuri si sapa mare pe rand, intre butuci. Cu ocazia araturii adanci, se pot face (o data la 4 ani) fertilizari cu gunoi de grajd (cca 30 t/ha) sau cu ingra saminte chimice azotoase (75 - 150 kg/ha s.a.).
Activitatile din crama legate de pastrarea vinurilor
In crama se urmareste, cu atentie, evolutia vinurilor noi (tinere), mai ales a celor obtinute din struguri atacati de mucegai.
La vinurile tinere, mai ales la cele preparate in gospodarie, pot aparea floarea vinului si otetirea. Aceste boli sunt favorizate de prezenta aerului in exces in vasele in care se pastreaza vinul, ca urmare a neefectuarii la timp a plinului la vinurile pastrate, in special, in vase de lemn.
Se imbolnavesc vinurile cu o tarie alcoolica scazuta, sub cea normala. Pastrarea vinurilor in localuri (incaperi), in care temperatura se ridica peste 10 - 12°C, accelereaza aparitia acestor boli, ca si lipsa de igiena si folosirea unor doze insuficiente de SO2.
Pentru a evita imbolnavirea vinurilor, in localurile de pastrare trebuie sa se ment ina o curatenie perfecta, sa se execute la timp pritocul si sa se urmareasca umplerea periodica a golurilor din vase.
In aceasta perioada se incheie distilarea tescovinei si a drojdiei, rezultate din procesul de obtinere a vinurilor.
Conf. Dr. ing. Magdalena GEORGESCU
Cititi si articolele:
Cand si cum se face pritocirea vinurilor
http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=209
Recoltarea strugurilor de masa
www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=95
Prepararea vinului pelin
http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1388