ATENTIE LA BOLILE CARDIOVASCULARE!
Bolile cardiovasculare continua, de o buna perioada de timp, sa se mentina pe locul intai intre cauzele de imbolnavire si deces in lumea civilizata: 70% din populatie este afectata de acestea.
Specialistii sunt de parere ca 85% din bolnavi s-ar fi putut sustrage imbolnavirii daca si-ar fi luat numite masuri de prevenire.
Dar, se pare ca exista o serie de dificultati in lupta pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, care ar putea fi structurate in 2 componente importante: unele permanente - de comunicare, si altele de conjunctura.
Inamicii sanatatii nu sunt neplacuti: friptura prajita, mezelurile, alcoolul, fumatul, sedentarismul, de aceea interdictia acestora este greu acceptata si respectata Din fericire, aparitia bolilor cardiovasculare se produce dupa decenii de abateri. Or, un tanar de 18 ani este dispus sa reflecteze dupa 40-50 de ani, pentru el momentul, clipa, fiind totul.
Specialistii, insa, sustin si argumenteaza ca prevenirea primara trebuie sa inceapa din copilarie si sa continue ulterior in adolescenta si in viata dulta.
Printre dificultatile conjuncturale: somajul si recesiunea economica, nu sunt de neglijat, putand afirma ca sunt chiar esentiale.
Este inutil sa vorbim de igiena alimentatiei, atunci cand omul nu-si poate procura caloriile necesare.
- Totusi traim in era cardiologiei preventive…
Nu trebuie sa uitam ca bolile cardiovasculare sunt prima cauza de mortalitate in Europa si reprezinta 41% din totalul deceselor.
Prima cauza de imbolnavire si mortalitate in tarile dezvoltate o constituie bolile cardiovasculare artero-sclerotice: dezvoltarea sclerozei vaselor, in principal a arterelor coronare responsabile de angina pectorala si de infarctul miocardic si, indirect, de insuficienta cardiaca si tulburari de ritm.
Chiar hipertensiunea arteriala poate fi legata de artero-scleroza.
Se stie ca infarctul de miocard este principala cauza de deces prin boli cardiovasculare, afectand in principal inima stanga, mai ales la barbati; 54% din ei avand mai putin de 65 de ani si fiind mari fumatori, boala putandu-i rapi chiar inainte de 40 de ani.
Dupa menopauza, protectia de care beneficiaza femeile in fata bolilor cardiovasculare se estompeaza, riscul lor devenind egal cu al barbatilor.
- Bolile cardiovasculare si tulburarile metabolismului lipidic
Dislipidemiile grupeaza diversele anomalii ale grasimilor din sange, constituind unul din cei trei factori de risc ai bolii coronariene, alaturi de hipertensiune si tabagism.
Se stie ca colesterolul si trigliceridele sunt in mare masura responsabili de dezvoltarea arterosclerozei.
Aceste tulburari pot fi insa depistate din copilarie sau adolescenta intervenind cu un regim dietetic sau cu o medicatie hipolipemianta, pentru a intarzia sau a face sa regreseze arteroscleroza.
Boala cardiovasculara determinata de arteroscleroza este o boala multifactoriala, cu multi factori de risc, care trebuie tratati fiecare in parte.
Riscul vascular este insa global si nu cantonat la un anumit teritoriu.
Astfel, un arteric, daca nu moare "prin picioare" poate muri "prin inima" (infarct miocardic) sau "prin creier", ca urmare a unui accident vascular cerebral.
Prevenirea bolilor cardiovasculare are in vedere in primul rand combaterea factorilor de risc.
Exista factori de risc care nu pot fi influentabili: sexul, varsta, zestrea genetica si factorii influentabili: colesterolul, hipertensiunea, arterita, tabagismul sau controlabilii - diabetul.
- Exista o prevenire primara?
Prin aceasta se intelege impiedicarea aparitiei bolii cardiovasculare la persoane sanatoase.
Prevenirea la persoanele cu factori de risc (sunt in pericol de a se imbolnivi, dar nu au inca boala declarata) se poate realiza prin, tinerea sub control a factorilor de risc, increderea si controlul medical periodic ca si printrao educatie sanitara sustinuta.
- Pot fi prevenite bolile cardiovasculare prin alimentatie prin alimentatie?
Se cunoaste rolul excesului de grasimi, acizilor grasi saturati si a colesterolului alimentar in producerea arterosclerozei.
Se cunoaste, totodata, rolul protector al acizilor grasi nesaturati, al vitaminelor antioxidante C, A, E, al seleniului si al unor alimente ca: pestele, usturoiul, ceapa, untdelemnul de masline, dovleacul, soia, germenii de porumb etc.
Eficienta factorilor nutritionali este evidenta in actiunile de prevenire.
Respectarea dietei creste efectul terapeutic al diverselor medicamente, in cazul in care boala este diagnosticata, iar dieteticianul sau gastronomul poate face ca mancarea sa ramana si in conditii de regim o placere.
Dr. Silvia Marcus
Specialistii, insa, sustin si argumenteaza ca prevenirea primara trebuie sa inceapa din copilarie si sa continue ulterior in adolescenta si in viata dulta.
Printre dificultatile conjuncturale: somajul si recesiunea economica, nu sunt de neglijat, putand afirma ca sunt chiar esentiale.
Este inutil sa vorbim de igiena alimentatiei, atunci cand omul nu-si poate procura caloriile necesare.
- Totusi traim in era cardiologiei preventive…
Nu trebuie sa uitam ca bolile cardiovasculare sunt prima cauza de mortalitate in Europa si reprezinta 41% din totalul deceselor.
Prima cauza de imbolnavire si mortalitate in tarile dezvoltate o constituie bolile cardiovasculare artero-sclerotice: dezvoltarea sclerozei vaselor, in principal a arterelor coronare responsabile de angina pectorala si de infarctul miocardic si, indirect, de insuficienta cardiaca si tulburari de ritm.
Chiar hipertensiunea arteriala poate fi legata de artero-scleroza.
Se stie ca infarctul de miocard este principala cauza de deces prin boli cardiovasculare, afectand in principal inima stanga, mai ales la barbati; 54% din ei avand mai putin de 65 de ani si fiind mari fumatori, boala putandu-i rapi chiar inainte de 40 de ani.
Dupa menopauza, protectia de care beneficiaza femeile in fata bolilor cardiovasculare se estompeaza, riscul lor devenind egal cu al barbatilor.
- Bolile cardiovasculare si tulburarile metabolismului lipidic
Dislipidemiile grupeaza diversele anomalii ale grasimilor din sange, constituind unul din cei trei factori de risc ai bolii coronariene, alaturi de hipertensiune si tabagism.
Se stie ca colesterolul si trigliceridele sunt in mare masura responsabili de dezvoltarea arterosclerozei.
Aceste tulburari pot fi insa depistate din copilarie sau adolescenta intervenind cu un regim dietetic sau cu o medicatie hipolipemianta, pentru a intarzia sau a face sa regreseze arteroscleroza.
Boala cardiovasculara determinata de arteroscleroza este o boala multifactoriala, cu multi factori de risc, care trebuie tratati fiecare in parte.
Riscul vascular este insa global si nu cantonat la un anumit teritoriu.
Astfel, un arteric, daca nu moare "prin picioare" poate muri "prin inima" (infarct miocardic) sau "prin creier", ca urmare a unui accident vascular cerebral.
Prevenirea bolilor cardiovasculare are in vedere in primul rand combaterea factorilor de risc.
Exista factori de risc care nu pot fi influentabili: sexul, varsta, zestrea genetica si factorii influentabili: colesterolul, hipertensiunea, arterita, tabagismul sau controlabilii - diabetul.
- Exista o prevenire primara?
Prin aceasta se intelege impiedicarea aparitiei bolii cardiovasculare la persoane sanatoase.
Prevenirea la persoanele cu factori de risc (sunt in pericol de a se imbolnivi, dar nu au inca boala declarata) se poate realiza prin, tinerea sub control a factorilor de risc, increderea si controlul medical periodic ca si printrao educatie sanitara sustinuta.
- Pot fi prevenite bolile cardiovasculare prin alimentatie prin alimentatie?
Se cunoaste rolul excesului de grasimi, acizilor grasi saturati si a colesterolului alimentar in producerea arterosclerozei.
Se cunoaste, totodata, rolul protector al acizilor grasi nesaturati, al vitaminelor antioxidante C, A, E, al seleniului si al unor alimente ca: pestele, usturoiul, ceapa, untdelemnul de masline, dovleacul, soia, germenii de porumb etc.
Eficienta factorilor nutritionali este evidenta in actiunile de prevenire.
Respectarea dietei creste efectul terapeutic al diverselor medicamente, in cazul in care boala este diagnosticata, iar dieteticianul sau gastronomul poate face ca mancarea sa ramana si in conditii de regim o placere.
Dr. Silvia Marcus